Obiective turistice în Românași

1. Complexul arheologic roman alcătuit din castrul și vicus-ul (Indicativ LMI: SJ-I-s-A-04953) aferent se află amplasate la sud-sud-vest de centrul localității. Locul pe care se află castrul este numit până azi de către localnici “Cetate”. Este un platou amplu delimitat spre nord și sud de două pâraie, “Valea Ciumărnii”, respectiv “Valea Seacă”. Latura dinspre sud este mult mai greu de atins datorită înclinării pantei.  Promontoriul domină valea Agrijului, pe latura sa vestică. Porta praetoria  a castrului se găsea pe latura estică a fortificaţiei, către cimitirul satului și valea Agrijului. Castrul din faza de pământ avea dimensiunile de 122 x 153 m. Castrul din piatră păstrează orientarea fazei de pământ, însă dimensiunile se schimbă, ajungând să măsoare 130 x 158, 50 m. În castru a fost cantonată unitatea militară cohors I Hispanorum quinquenaria care a construit fortificaţia.
Vicus-ul militar (denumit în antichitate Largiana)se găsea dispus de jur împrejurul castrului, în dreptul laturii cu porta praetoria (în zona cimitirului actual al comunităţii ortodoxe) și pe latura porţii  principalis dextra, respectiv a laturii cu porta decumana a castrului. În malul înalt al Văii Ciumărnei se evidenţiau urmele unor construcţii romane cu zid de piatră, aşadar, este posibil ca vicusul militar să se fi extins până în zona respectivă
Limitele zonei de protecţie sunt: la N pârâul Valea Ciumărnei, la S pârâul Valea Seacă, la E drum din sat şi limită de proprietate, iar la V gardul Fermei Zootehnice.
2. Drum roman ce ieşea din castru pe porta praetoria. În intravilanul actual al localităţii Romanasi exista un nod rutier, o  intersecţie majoră cu o arteră spre Optatiana  ( Sutor, com Zimbor, jud. Sălaj ) în dreapta pârâului Agrij, iar în spaţiul cadastral al loc. Poarta Sălajului tronsonul respectiv al drumului se găsea în dreapta pârâului Răstolţ şi trecea peste dealul Gorgana spre actuala loc. Sânmihaiu Almaşului. De la bifurcaţia rutieră amintită avem şi un alt tronson rutier, spre castrul roman de la Buciumi, pe valea pârâului Agrij, în lunca din dreapta cursului pârâului.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
3. În lunca din dreapta pârâului Agrij, pe prima terasă a văii, există urmele drumului roman spre castrul roman de la Brusturi ( Certiae ), com Creaca. Traseul drumului este cunoscut de localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
4. Fosta cazarmă / moară din Românaşi are indicativul in LMI: SJ-II-m-B-05106. Clădirea a fost construită în secolul XIX de către familia Wass de Țaga, care a deținut-o în proprietate până în anul 1890, când a fost cumpărată de Edumal L. Thmeodor din Viena. Acesta a vândut-o în anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia. În anul 1904 clădirea și-a schimbat din nou proprietarul, fiind cumpărată de evreul Carol Herman. Următorul proprietar a fost tot un evreu, Por Mihai, care a deținut-o de-a lungul întregii perioade interbelice. La fel ca alte imobile, clădirea, care funcționa ca moară, a fost naționalizată în iunie 1948 de către regimul comunist. Clădirea se află pe partea dreaptă a văii Agrijului, pe a doua terasă. Cladirea aflata intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului, cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii. Limitele zonei monumentului sunt: la N limită de proprietate (gard), la S limită de proprietate (gard), la E baza terasei mai înalte (gard de proprietate), iar la V drum din sat. Zona de protectie a monumentului este delimitata de baza versantului situat in partea de est, cite trei loturi de casa existente in intravilan situate la frontul strazii spre nord cit si spre sud pina la sediul asociatiei agricole, iar spre vest loturile de case situate vis-a vis de cele descrise anterior pina la valea Agrijului.
5. Benzinărie – Punct situat pe a doua terasă a văii Agrijului (pe partea stângă), la marginea şoselei Zalău-Cluj Napoca (partea stângă) in zona actualei benzinarii. Cu ocazia construirii staţiei de benzină au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului şi din epoca romană. În anul 1998 vis-a-vis de staţia de benzină au fost efectuate cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea mai multor materiale ceramice databile în prima epocă a fierului (hallstatt). Limitele zonei de protecţie sunt: la N limită de proprietate, la S şoseaua Zalău-Cluj Napoca, la E limită de proprietate, iar la V drum de ţară şi limită de proprietate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

BizStudio by Sketch Themes